Despre

100
soluții
11
verticale
45
parteneri

Ce este un oraș inteligent?

Aglomerările urbane şi zonele lor limitrofe găzduiesc majoritatea populaţiei umane, reprezintă principalele zone de dezvoltare socială şi economică, dar şi cele mai mari consumatoare de resurse şi generatoare de poluare.

În ultimele decenii, în faţa oraşelor au apărut provocări majore privind adaptabilitatea şi sustenabilitatea dezvoltării pe termen lung, cum ar fi:

a) infrastructura urbană îmbătrânită;

b) restructurarea sectoarelor economice tradiţionale şi creşterea estimată a şomajului sub presiunea automatizării, robotizării, imprimării 3D şi inteligenţei artificiale;

c) schimbările majore produse de internet şi mediul on-line în comerţ şi servicii;

d) modificările climatice, de mediu şi poluarea, suprapuse cu împuţinarea resurselor energetice şi creşterea preţurilor energiei;

e) asigurarea siguranţei, disponibilităţii şi calităţii resurselor şi utilităţilor;

f) îmbătrânirea populaţiei şi presiunea pe bugetele sociale;

g) creşterea accentului pe siguranţa cetăţenilor, reciclarea deşeurilor, economia circulară;

h) acutizarea competiţiei globale la nivelul oraşelor, pentru atragerea de resurse şi personal calificat;

i) scăderea bugetelor administraţiilor locale şi dependenţa de bugetele centrale, care limitează viteza de dezvoltare a proiectelor de către administraţiile locale

Conceptul de “oraş inteligent” propune utilizarea tehnologiilor deja disponibile în abordarea acestor provocări cu care se confruntă comunităţile locale. Deşi nu există o definiţie standardizată, putem considera un oraş inteligent ca o “comunitate în care rețelele și serviciile tradiționale devin mai eficiente prin utilizarea tehnologiilor digitale și de telecomunicații, în beneficiul cetăţenilor şi mediului de afaceri” (UE – Digital Single Market). În viziunea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, iniţiativele de dezvoltare ale oraşelor inteligente în România vor asigura “stimularea utilizării tehnologiilor inovative cu impact pozitiv asupra calității vieții cetățenilor, protejării mediului, dezvoltării mediului de afaceri și dezvoltării durabile a comunităților locale și societății în general”.

Numeroase studii (ex. Banca Mondiala – Oraşe magnet, migraţie şi navetism în Româniaau arătat că un oraş se dezvoltă accelerat dacă există o infrastructură de calitate, un mediu care sprijină dezvoltarea afacerilor, în special a celor cu valoare adăugată mare, o administraţie eficientă şi o colaborare între mediul privat şi un mediu universitar performant.

Standardul ISO37120/2014 defineşte parametrii comunităţilor sustenabile, sprijinind identificarea de verticale strategice (VS) de dezvoltare ale unui oraş inteligent, cele mai frecvent întâlnite fiind:

VS.1. Administraţie locală inteligentă (e-Administrație, e-Guvernare) – are la bază comunicarea şi interacţiunea facilă cu cetăţenii, facilitarea dezvoltării mediului de afaceri local, implementarea de proiecte de impact asupra calităţii vieţii, reducerea birocraţiei, creşterea transparenţei, eficienţei şi reducerea costurilor administrative

VS.2. Mobilitate urbană inteligentă (transport sustenabil) – transport public şi comercial eficient şi nepoluant (autovehicule electrice), transport multimodal, utilizarea mijloacelor fizice (mers, biciclete), gestiunea parcărilor, gestiunea traficului, infrastructură, logistică şi planificare eficientă, acces facil şi instrumente de plată

VS.3. Clădiri sustenabile/ inteligente (mediu de locuit şi afaceri sustenabil) – include clădirile eficiente energetic, cu aport minim de energie exterioară, capabile să folosească pe scară largă energii regenerabile, să micşoreze poluarea, să automatizeze utilităţile, asigurând un standard ridicat de viaţă sau de lucru

VS.4. ICT şi Utilităţi publice (Infrastructură şi procese integrate între ICT, energie, utilităţi şi transport) – presupune utilizarea tehnologiilor IT şi de Comunicaţii pentru interconectarea dotărilor de infrastructură, în scopul îmbunătăţirii eficienţei şi sustenabilităţii oraşului; include de exemplu resurse regenerabile de energie, automatizări de creştere a eficienţei energetice, iluminatul public, reţelele de comunicaţii, dar şi reţele de senzori pentru infrastructura de utilităţi (apă, apă uzată, gaze, încălzire, trafic, deşeuri, etc.), unităţi şi platforme de achiziţie,  stocare şi prelucrare a informaţiilor, aplicaţii de gestiune şi decizie

VS.5. Mediu  – se asigură monitorizarea permanentă a principalilor parametri de mediu şi luarea de măsuri eficiente contra depăşirii limitelor admise

VS.6. Siguranţa publică inteligentă – asigurarea ordinii publice, securităţii şi siguranţei cetăţenilor, prevenirea şi modul de acţiune în caz de accidente, urgenţe, calamităţi

VS.7. Sănătate inteligentă (e-Sanatate) – îmbunătăţirea stării de sănătate, calităţii serviciilor, fluxurilor între unităţile medicale, diminuarea costurilor prin optimizarea resurselor, telemedicina, dispozitive portabile

VS.8. Educaţie inteligentă – eficienţa şi calitatea sistemului educaţional, formare profesională, alfabetizare digitală, platforme de învăţare şi perfecţionare

VS.9. Turism inteligent (e-Turism) – informare şi interacţiune cu turiştii, promovare locală, servicii

VS.10. Inovaţie şi Afaceri locale inteligente – dezvoltare durabilă prin colaborare cu administraţia, accent pe afacerile creative, inovative şi cu valoare adăugată mare, eficientizarea costurilor, economisirea resurselor, protejarea mediului

VS.11. Planificare urbană inteligentă – planificarea spaţială, temporală şi multidisciplinară a modului de dezvoltare a oraşului

Din punct de vedere tehnic, un oraş inteligent necesită o reţea extinsă de senzori şi automatizări (IoT – internetul lucrurilor), canale dedicate de comunicaţii, platforme de achiziţie de date, baze de date statistice şi deschise, platforme de oraş, aplicaţii de gestiune, integrare şi utilizare, interfeţe cu alte platforme, sisteme de salvare şi siguranţă, panou de control şi analiză, gestiune aplicaţii, etc.

În cadrul dezvoltării  Parteneriatului European de Inovare pentru Oraşe şi Comunităţi Inteligente, s-a constatat că simpla abordare a unor verticale strategice inteligente nu este suficientă pentru dezvoltarea unui oraş inteligent, identificându-se şi aşa numiţii facilitatori strategici (FS) ai succesului unui astfel de proiect, care includ: implicarea cetăţenilor, planificarea şi gestiunea integrată a proiectelor, dezvoltarea de standarde, unităţi de măsură, politici şi reglementări specifice, schimbul de informaţii şi bune practici, noi moduri de guvernanţă a datelor, noi modele de colaborare, modele de afaceri, achiziţii şi finanţare.

Modelele de afaceri pentru comunităţi inteligente, trebuie să aibă dezvoltare modulară, adaptată ecosistemului local (administraţie, industrie, cetăţeni cu obiective locale), parte a unei pieţe UE de soluţii, produse şi tehnologii.

Finanţarea soluţiilor inteligente este posibilă dacă dotările inteligente reduc costurile operaţionale, sunt combinate investiţii de la diverşi decidenţi/ actori din piaţă, astfel încât costul să devină rezonabil, iar investiţiile sunt pe termen lung. Cetăţenii trebuie să fie implicaţi în dezvoltarea soluţiilor inteligente şi în contribuţia cu fonduri, în condiţiile obţinerii de avantaje palpabile. Trebuie actualizat procesul de achiziţii, prin implicarea oraşelor în entităţi de guvernanţă şi investiţii comune, precum şi colaborări UE/ Instituţii financiare.

În concluzie, proiectele de oraş inteligent sunt extrem de complexe, necesită expertiză multidiscliplinară, resurse majore şi propun schimbări fundamentale din punct de vedere tehnologic, dar şi din punct de vedere social, în privinţa modului cum interacţionează entităţile şi cetăţenii unui oraş. Eforturile depuse de un oraş în trecerea către unul inteligent, sunt răsplătite prin asigurarea unei dezvoltări durabile şi prin creşterea calităţii vieţii cetăţenilor.